Browsing Tag:

cristian lupșa

Evenimente

Atelierul de storytelling de la DOR

Am fost acum câteva săptămâni la acasă la redacția revistei DOR la un atelier de storytelling despre care m-am decis să scriu când mi-am dat seama că mai mulți dintre cei care mă citesc scriu și ei pe bloguri, deci l-ar putea găsi util.

Georgiana Ilie este editor senior la Decât O Revistă și se poate să o cunoașteți ca urmare a unui mult share-uit articol scris de ea, Orașul Vulnerabil (DOR #28) în care a documentat cu foarte mare lux de amănunte aftermath-ul unui posibil cutremur violent în București. Ea a susținut un workshop de 3 ore la sediu redacției revistei în care am povestit și-am făcut exerciții menite să ne îmbunătățească skillurile de spus povești.

Cine sunt oamenii interesați de un atelier de storytelling?

Asta a fost întrebarea la care mă gândeam în timp ce mergeam spre bulevardul Dacia 103. Ce fel de oameni o să întâlnesc acolo? Ce poveste ai tu, omule care într-o zi după muncă ți-ai dorit să participi la un atelier în care să înveți să spui povești? Oare toți vor fi scriitori și jurnaliști din sfera lui Jo, pe care o urmăresc de mai demult pe Facebook și care oricum mă intimidează pentru că e atât de profi în tot ceea ce scrie? 😛

Oamenii interesați de spus povești sunt oameni fix ca mine și ca tine, adică fix foarte normali. La atelier a participat un părinte care voia să învețe să-și ajute copiii să scrie compuneri mai bune, doi bloggeri, Dana, una dintre fetele din spatele proiectului Grow Up Romania despre care v-am povestit recent, studenți de la jurnalism, interni de la DOR și Școala9, activiști în ONG-uri – adică fix genul ăla de oameni pe care-i descoperi pe Facebook și-ți pare rău că nu i-ai cunoscut dinainte pentru că ți se pare atât de fain tot ceea ce povestesc! Evident, toți cu un hobby comun – scrisul.

Ce înseamnă o poveste?

Imagini pentru storytelling

Storytellingul mi se pare un concept foarte abstract și mie mi-este greu să-l înțeleg în adâncime. Nu e ca și cum cineva îți întinde o rețetă pe care dacă o urmărești creezi automat un text care să atragă foarte mulți oameni! Storytellingul este mai mult despre a înțelege ce anume îi interesează pe oameni. Despre cum să le transmiți o întâmplare fără să le bagi pe gât concluzia ta, ci să-i lași pe ei să și-o formeze. Storrytelling este despre soluții la probleme pe care oamenii nu le au, dar pe care le-ar putea avea în viitor și le-ar plăcea să știe de pe acum cum să procedeze. Este despre un limbaj cu care ei rezonează. Despre prezentat lucruri sau păreri noi. Despre încredere în autor. E abstract și nu ușor de digerat, v-am zis! 😀

Poveștile schimbă lumea.

Pentru că ne ajută să ne înțelegem pe noi și pe cei din jurul nostru. Cele mai bune povești ne fac să simțim ceva, mișcă sentimente în noi. O poveste este ca o hartă, cu o grămadă de rute (interpretări), lucruri aparent ascunse, ca un drum pe care fiecare poate să-l înțeleagă altfel. Asta e puterea unei povești și de-asta storytelling-ul este unul dintre cele mai bune soft skill-uri pe care poți să le ai. (de citit: Storytelling should be your number one skill you want to improve)

The audience wants to feel connected to the story. They want to see themselves inside it. Whether as mirror image or as doppelganger. The story draws a line between the storyteller and the audience — you’re letting them see into you and they’re unknowingly finding youinside them.
TerribleMinds.com

Nici măcar nu știu definiția exactă a storytellingului. Pentru mine, ca om pasionat de scris pe blog, înseamnă o tehnică de a scrie lucruri pe care alții să le găsească interesante. Mai exact, un articol pe care un cititor să-l parcurgă până la sfârșit. Fără să dea scroll pentru că s-a plictisit după primele rânduri. Un articol plictisitor nu este o poveste. Un articol interesant este o poveste. La mine-i simplu!

Pentru ca eu să urmăresc un blog este nevoie ca acesta să posteze constant articole care să mă atragă de la început. Care să mă prindă în așa fel încât să nu pot da scroll rapid sau, mai rău, să închid pagina. Prin urmare, asta caut să fac și pe blogul meu Să scriu cât mai multe lucruri care să atragă și cât mai puține care să plictisească.

De când am început să scriu am căutat să spun povești, chiar dacă uneori mi-au ieșit doar articole 🙂 . Ăsta este motivul principal pentru care mi s-au activat antenele atunci când am auzit de un workshop dedicat spusului de povești. Că realizează sau nu, oamenii asta caută să găsească atunci când citesc ceva, fie în cărți sau pe internet. N-am auzit pe nimeni să zică vreodată mamă, de când n-am mai citit un articol plictisitor, ce dor mi-e de unul!

Vă recomand cursul de storytelling de la DOR în special celor care aveți bloguri sau creați conținut pentru site-uri. Nu-i garantat că după 3 ore de workshop o să vă vină toată inspirația din lume. Sau că o să scrieți la 180 de grade diferit față de înainte. Dar o să faceți primul pas. Și chiar merită să profitați și s-o ascultați pe Jo, care este ca o enciclopedie pe două picioare! 😀

Imagini pentru storytelling

Decât o Revistă

Citesc revista DOR de aproape un an, de când am descoperit-o în biblioteca soră-mii. O citesc pentru că spune povești reale și interesante din țara, vremurile și generația noastră. DOR este, pentru mine, una dintre cele mai de încredere surse de informație existente în momentul de față. Printre articolele care mi-au plăcut cel mai mult din tot ce-am citit în DOR se numără:

Atelierul de storytelling se reia ocazional, atunci când am participat eu a costat 150 RON, iar pe lângă cele 3 ore de atelier, în prețul biletului a intrat și un abonament pe un an (4 numere) la revista DOR. Anunț pe Facebook când se reia următoarea dată. Și chiar dacă atelierul nu e pentru voi, vă recomand să puneți mâna pe un număr din DOR atunci când îl vedeți data viitoare într-o librărie. Așa, măcar de curiozitate, să vedeți ce înseamnă jurnalismul de calitate în 2018. 🙂

atelier de storytelling

Sursă foto 1, 2, 3