5 lucruri pe care le-am învățat trăind în Anglia
În 6 ani de școala vieții în Anglia m-am schimbat din foarte multe puncte de vedere. Oricum m-aș fi schimbat, în perioada asta a vieții e destul de greu să fii la 25 de ani tot așa cum ai fost la 18, indiferent în ce țară ai pus capul pe pernă noapte de noapte.
Dacă sunteți curioși, am scris mai jos despre cele mai importante 5 lecții pe care le-am primit locuind în străinătate:
-
Toleranța și respect față de toți oamenii
…indiferent de poziția mea, indiferent de nația celorlalți. Nu e nimeni sub mine, nu e nimeni care nu merită să vorbesc cu respect cu el, indiferent dacă e indian, arab, somalez, student, elev, măturător de stradă sau șofer de autobuz.
Profesorii noștri din facultate s-au comportat cu noi ca de la egal la egal, iar asta a fost pentru o mine o mare dovada de respect. E nevoie de ceva siguranță de sine ca să nu simți nevoia de a epata în fața celor inferiori ție, zic eu.
2. Faptul că oamenilor le cade foarte bine când le zâmbești și când le mulțumești
Și că un zâmbet și un mulțumesc sunt gratis. Cei ce le primesc (aici în România) nu se așteaptă niciodată la ele pentru că la noi toată lumea e morocănoasă și setată pe angry mode. În Anglia lumea lucrează mai mult la a-și face viața mai happy. Privesc oamenii nervoși/violenți/stresați cu milă, mă gândesc întotdeauna că le lipsește niște iubire, compasiune, atenție. Sau poate bani și sănătate, și de-asta sunt eicum sunt. Încercați să zâmbiți odată cuiva în metrou când îi atingeți geanta, o să vedeți cum îi trece supărarea automat 🙂 Și ziceți mulțumesc mai des, oamenilor le place să le fie recunoscut efortul, fie el și un efort de a se da la o parte din calea voastră.
3.Work-to-life balance și importanța timpului MEU personal
Nu e cool sa fi workaholic, am mai zis-o și-o mai zic. Timpul personal e timp personal și munca nu e niciodată mai importantă decât restul vieții mele. Cu atât mai puțin pentru cei care aveți familii și copii. Munca voastră niciodată nu e mai importantă decât cei ce vă așteaptă acasă. Urăsc ideea de over-time, asta mi se pare doar consecința unui management prost. Merg pe principiul că timpul meu nu mi-l mai dă nimeni înapoi, pe când banii vin și pleacă toată viața. Also, consider internshipurile neplătite o formă de sclavie modernă.
Am mai învățat și să mă distrez mult, să merg în vacanțe, să-mi fac timpul personal să conteze.
4. Că un angajator din anglia, românia sau de oriunde din lume are enorm de câștigat dacă își respectă angajații, dacă își dă interesul să-i ajute și dacă face mediul de muncă nestresant.
Mi-am promis că dacă o să ajung vreodată să conduc niște oameni mă voi comporta cu ei exact așa cum s-au comportat cu mine angajatorii mei din UK. Adică o să-mi pese de ei și de viețile lor personale, de dezvoltarea lor personală și profesională, o să-i încurajez și-o să-i fac să le fie drag să mă vadă. Să nu aibă frică să vorbească cu mine despre nimic, profesional sau personal. Și că un angajat o să dea întotdeauna înapoi angajatorului DOAR atât efort cât primește înapoi. 😉 Am scris asta cu bold ca să puteți s-o lăsați să sink for a minute, în special dacă sunt printre voi oameni în funcții de conducere.
5. Să mă plâng și să deschid gura atunci când nu-mi convine ceva sau văd nedreptate
…și să nu stau, așteptând ca lucrurile să se rezolve de la sine. Să dau din mâini și coate și să mă zbat până obțin ceea ce doresc. Să caut dreptatea. Să nu merg pe principiul „las-o că merge și așa”. Să trăiesc precum afară dacă vreau o viață ca acolo.
***
6. (bonus) Să nu mă prefac vreodată că știu să fac ceai cu lapte. Să nu spun niciodată că manchester united și manchester city sunt tot același drac!
Pentru că just don’t! 😂
Comments 9
Miss I.
iun. 15, 2018Mă ia cu fiori când citesc numărul 3, câtă dreptate ai!
La fostul meu job, overtime-ul era o stare de fapt și ar fi trebuit să-mi dau seama de când am fost nevoită să stau până la ora 9pm în a doua vineri de când lucram acolo. Însă eu nu mă prețuiam la fel de mult atunci, am încercat să mă conving pe mine că asta e situația, că așa merg lucrurile, că peste tot se face overtime, că presiunea e mare, că.., că…, că…
Noroc cu omul de lângă mine și cu faptul că mă mai duce totuși capul. După ce mi-am schimbat jobul, am aflat că există viață după ora 6 și pentru mine. N-aș mai face ce am făcut la jobul anterior niciodată. Las în scris, ca să-mi dau cu online-ul în cap dacă mai fac așa ceva.
Se face greu tare ceaiul cu lapte? 😀
Ioana
iun. 15, 2018Mai, dupa mine nu se face greu, dar fostii mei colegi au zis ca nu-mi iese bine deloc! Deci nu, nu se face greu :)))
Mda, ce sa zic, am si eu colegi acum care-mi povesteau cum stateau la fostele locuri de munca si pana la 10 seara sa termine stiu eu ce proiecte. Nu stiu ce sa zic, habar n-am de ce n-au plecat mai repede de acolo! Nu se face asa ceva, bine c-ai scapat si tu, sper ca oamenii sa se trezeasca si sa nu mai accepte asa porcarii din partea angajatorilor. Angajatorii nu sunt Dumnzeu, stii?
Iosif
iun. 15, 2018Frumoase lectii de viata ! Îti doresc din toata inima sa perseverezi în ele, însa pot sa-ti spun din prprie experienta ca vei avea de purtat o ‘cruce’ ce vor depasi fortele tale sufletesti si rationale,. Am avut timp de doi ani o mica intreprindere de constructii individuala cu doi -trei angajati oficial, încercând sa aplic metodele gândite si învatate de tine, însa am realizat ca „viata bate filmul” mai ales când contabila mi-a spus franc si fara menajamente, ca daca voi administra activitatea implicându-ma sentimental fata de angajati, niciodata nu voi reusi sa dezvolt intreprinderea, iar „profetia” ei mi s-a confirmat la putin timp dupa discutia avuta cu ea. Angajatii erau români ! 🙂
Un Weekend minunat, tie si celor dragi, draga Ioana
Ioana
iun. 15, 2018Da, nu stiu ce sa zic, exista multe variabila in ecuatia unei afaceri. Adica succesul depinde de multe lucruri, poate n-a fost doar comportamentul tau fata de angajati cel care nu v-a adus succesul. Romanii asa gandesc, aia e. EU m-am invatat, daca vreau sa-mi fie bine trebuie sa ma alatur oamenilor like-minded 🙂
Plus ca, daca respectul fata de angajati functioneaza si da roade asa bune in strainatate, nu exista motive pt care nu ar da si la noi. E vorba doar despre oameni…
Gabriela Adelina
iun. 17, 2018Nr 1… big big like! Daca doar ar invata si romanii nostri asta mai repede ce bine ar fi…
Mi-as dori sa aflu ce te vor invata urmatorii, sa zicem tot 5 ani in Romania…
Pupici 😘
Ioana
iun. 18, 2018Are you reading my mind, young lady? :)) Momentan scriu, continuare articolului de mai sus, unul cu 5 lucruri pe care le-am invatat de cand m-am intors in Romania – peste cateva zile fac un an 😀
5 lucruri pe care le-am învățat de când m-am întors în România | Back to Romania
aug. 9, 2018[…] continuare articolului cu 5 lucruri pe care le-am învățat locuind în Anglia și cu ocazia faptului că peste o săptămână împlinesc fix un an de când m-am întors în […]
N-am timp să-mi iau concediu de odihnă! | Back to Romania
aug. 10, 2018[…] lăsați zilele libere neluate că nu va fi niciodată munca mai importantă decât propria voastră viața și timp liber! Iar dacă nu vi se respectă undeva dreptul de a vă lua liber măcar alea […]
Lecții după primul an de blog • Back to Romania
feb. 22, 2019[…] 5 lucruri pe care le-am învățat trăind în Anglia […]