E important să învățăm să trăim altfel dacă vrem o viață altfel!

Jean Piaget - The principal goal of education in the schools should be creating men and women who are capable of doing new things, not simply repeating what other generations have done.

Bună, trandafiri și orhidee, băieței și fetițe, bombonici și ciocolățele. Astăzi povestim despre acest hot topic al disprețului față de societatea în care trăim și implicit față de felul în care mulți ne trăim viața. Vreau să vă povestesc ceva, poate sunteți de-acord cu mine.

Am înțeles.

Nu ne place la noi în țară, vrem să fie și la noi ca la alții. Vrem ski ca-n Austria, mare ca-n Turcia, administrație ca-n Anglia și salarii ca-n Germania. Așa că ieșim la proteste să schimbăm conducerea, ne bucurăm sau ne supărăm în funcție de cât succes avem, apoi venim acasă și ne continuăm viața.

Vestea proastă e că un nou guvern sau președinte n-o să schimbe niciodată faptul că noi rămânem la fel de ignoranți și comozi după absolut fiecare protest sau vot. Ne place schimbarea, dar să nu fie la noi. Vrem ALTCEVA, dar să facă alții. Vrem curățenie, dar aruncăm ambalaje pe jos. Noi să rămânem tot așa cum am fost crescuți acum 20-30-40 de ani, să gândim la fel, să simțim la fel, da’ guvernu’ să se ducă și-o să ne meargă bine. Că noi suntem buni cu toții, doar ei sunt răi.

Ei bine…

Foarte multe chestii pe care le facem și comportamente pe care le avem noi sunte mega-învechite, de pe vremea păriților noștri, total în dezacord cu vremurile din ziua de azi și total neutile în toată treaba asta cu evoluatul și dezvoltatul țării și al vieții noastre.

Câteva exemple, dar lista nu e exhaustivă:

Alimentație

Mamele și bunicile noastre foloseau făină albă pentru gătit pentru că nu se găsea alta. Astăzi știm că făina albă conține o grămadă de porcării, dar continuăm să o cumpărăm din obișnuință și comoditate, cu toate că există atâta altă varietate disponibilă, mai sănătoasă și la prețuri similare: făina de secară, făina integrală, făina de orez, migdale și mai știu eu care.

Cumpărăm compulsiv-obsesiv. Tot obișnuiți de la părinții și bunicii noștri care, trăind în comunism, se așteptau oricând să nu mai prindă mai încolo alimentul respectiv, motiv pentru care îl luau în cantități industriale când îl găseau. Sau, rămâneau des fără bani, așa că atunci când îi aveau cumpărau mai mult decât era necesar. Noi care nu mai avem problema disponibiliății alimentelor de ce ne umplem coșurile până la refuz? Din obișnuință, că așa am văzut acasă la părinți? Sau ca să contribuim la cele 5 milioane de tone de mâncare aruncată pe care o generază România anual? (sursa)

Margarina, parizer, cremvurști. Faptul că oamenii ÎNCĂ mai cumpără margarină în anul 2018 este alarmant. Și eu am mâncat margarină și cremvurști când eram mică pentru că nu existau atât de multe surse de informare pe atunci și n-aveau de unde să știe ai mei că nu e prea bună. Dar astăzi, deși mă bucur să văd că mulți evită aceste alimente, nu pot înțelege de ce ele mai sunt cumpărate de atât de mulți alți oameni.

Reciclare

Părinții noștri n-au reciclat niciodată din dorința arzătoare de a salva planeta (care era mai puțin distrusă acum 20 de ani decât azi), iar noi nu reciclăm din aceeași obșinuință și comoditate. Că nu știm, nu ne gândim să facem asta, nu suntem obișnuiți și, cel mai important, avem scuza perfectă: oricum deșeurile nu sunt colectate niciodată separat. Vă invit să urmăriți un filmuleț realizat de EcoBihor la noi în țară care s-ar putea să facă un pic de lumină.

bătaia e ruptă din rai

Nicio carte modernă de parenting nu vorbește despre beneficiile bătăii la copii, cu toate astea mulți așa au văzut acasă. Așa se făcea mai demult, se credea că educi copilul și-l pui la punct dacă-i dai o pălmuță – credeți că dacă eu vorbesc despre asta înseamnă c-am fost scutită de așa ceva? :)) Nimeni nu s-a gândit atunci la implicațiile emoționale asupra copiilor, dar partea bună e că astăzi mulți sunt interesați de acest subiect. Dar enorm de mulți încă nu sunt și-și lovesc copiii pentru că așa se face, așa au fost crescuți și ei, sau, mai grav, așa știu ei să se descarce.

te-le-vi-zo-rul

Dacă există cineva în lumea asta care citește acum ce scriu eu și poate spune cu mâna pe inimă că el/ea n-a crescut cu televizor, eu n-o să-l cred! Pentru că am crescut cu televizor (care, pare-mi-se, nu era atât de execrabil când eram eu mică precum e azi) și pentru că acum 20 de ani a avea un televizor era un semn de oarecare bunăstare materială, toaaate casele din lume trebuie să aibă televizor și viața e foarte plictisitoare fără unul. Toate sufrageriile din țara asta sunt incomplete fără un TV! Soră-mea are un apartament pe care și l-a mobilat de curând și vorbea cu părinții despre ce televizor să-și ia. Am întrebat-o de ce are nevoie de unul, de ce trebuie TV? Păi cum de ce trebuie? Păi de ce trebuie?!

Politețea

NU.EXISTĂ. Nu ne-a învățat nimeni să zâmbim pe stradă, ne-au învățat să ținem capul în jos și să mergem în treaba noastră. Păi ia uite că în 2018 când zâmbești unui om cu care vorbești în faci și pe el să zâmbească. Și mai e și gratis!

TIMPUL LIBER

La fel ca și părinții noștri trăiți în comunism, mulți alegem să ne petrecem timpul liber muncind cât mai mult pe principiul că muncesc acum să-mi fie bine mai târziu. Facem ore suplimentare, mergem în excursii doar o dată pe an, timpul petrecut cu cei dragi nu este proritar, adică foaarte, foarte similar cu ce-am văzut mulți pe la casele noastre când eram mici. Că așa era atunci, se muncea mai mult pentru că vremurile erau mai grele! Astăzi e altceva. De parcă atunci când îmbătrânim fix la asta o să ne gândim, la cât de mișto a fost în miercurea aia când am făcut 4 ore suplimentare peste program, și nu la cele 4 ore de plimbat pe jos când ne-am pierdut prin vreo capitală europeană.

Bani

Nu știu din vina cui, dar observ cum educația financiară este un subiect tabu. Nimeni nu vorbește despre cât câștigă, toată lumea se plânge de prea puțini bani, dar câți avem conturi de economii și câți punem bani deoparte în mod regulat și calculat?

***

Generația părinților noștri și-a pus foarte mult amprenta asupra noastră. Ar fi culmea altfel, doar ei ne-au făcut și, ce să vezi!, ne-au și crescut pe deasupra. Problema este că de atunci până acum lumea și societatea au evoluat într-un ritm amețitor și este cel puțin ciudat ca noi să continuăm să trăim cum o făceau ei acum 25 de ani. Adică, acum 25 de ani nici măcar nu știam ce e ăla calculator, internet sau telefon mobil, iar părinții noștri conduceau trabanturi, dacă aveau noroc să aibă mașină – asta ca să înțelegeți despre ce fel de diferențe vorbim. Ciudat, nepotrivit și total aiurea să ne lăsăm atât de mult influențați de generația trecută azi, în 2018. Am tot zis-o și-o mai zic: pe generația veche nu ai cum s-o mai schimbi. Tre’ să treacă împreună cu toți dinozaurii ei (vezi politicieni, vezi funcționari publici, vezi vânzătoare bătrâne) până să putem să mai facem un pas înainte. Unfortunately!

Pinterest: @jadeaubiin Instagram: @jade_aubin More

Gata cu cearta că n-ajută la nimic!

Ce ajută este un sfat despre ce putem face în continuare ca să ne schimbăm viața în bine:

  • Grijă la mâncare, gătiți mai sănătos și cu alimente mai bune – corpul vostru merită ce-i mai bun! Mâncați mai puțin zahăr, sare și ulei, gătiți mai mult în casă, nu vă intoxicați cu alcool de proastă calitate sau țigări. Mâncați mai mult spanac și alte verzituri!
  • Închideți televizoarele, ștergeți din grilă Antena 3, România TV, dedicați timpul vostru persoanelor iubite sau unui puzzle, Lego, nu TV-ului.
  • Nu mai faceți ore suplimentare la muncă – banii mai vin, dar timpul nu-l mai primiți înapoi niciodată!
  • Ieșiți mai des cu rolele și cu bicicleta în parcuri, faceți sport, bucurați-vă de natură și de tot ceea ce vă înconjoară
  • Vizitați locuri noi în weekenduri – costă atât de puțin să iei mașina și să pleci prin țară în câte-un loc pe care nu l-ai mai vizitat niciodată + o noapte, două de cazare
  • Iubiți un animăluț – eu n-am știut ce înseamnă asta până să-l am pe al meu. O să vă facă să vă simțiți într-un mare fel!
  • Puneți-vă bani deoparte în fiecare lună – 10, 20, 50%, cât vă permiteți și doriți, dar nu amânați niciodată asta. Citiți despre educația financiară (aveți aici o sursă de filmulețe foarte bune, în limba română), documentați-vă și aveți grijă de banii voștri înainte să vă plâgeți că sunt prea puțini.
  • Donați și ajutați – cum puteți și cât de des puteți. O să vă simțiți alți oameni!
  • Cumpărați cât aveți nevoie și nu mai mult – magazinele nu pleacă nicăieri, exista livrare acasă dacă vă enervează cozile, există și ore mai puțin aglomerate dacă, din nou, vă enervează cozile. Există soluții anti risipă de mâncare.
  • Citiți, cărțile ne fac neproști! – în loc să pierdeți vremea la TV deprimându-vă din cauza mai știu eu cărui politician care-a făcut mai știu eu ce, puteți citi. De asemenea, vă recomand și o revistă extraordinară plină de reportațe foarte interesante și de jurnalism de cea mai înaltă calitate la această oră în România, Revista DOR.
  • Faceți sex mai des! 🙂
  • Iubiți-vă corpul și mulțumiți-i zilnic – picioarelor pentru că vă poartă prin toate locurile, ochilor pentru că vă ajută să vedeți familia și prietenii, inimii pentru că vă generează atâta iubire, stomacului pentru că vă digeră și procesează mâcarea pentru voi, mulțumiți-le tuturor organelor și iubiți-vă pe voi!
  • Reciclați – de fiecare dată când mergeți într-o excursie într-o zonă care vă taie respirația pe la munte, gândiți-vă că dacă voi nu aveți grijă de planetă, copiii voștri nu vor mai vedea frumusețile alea. Așa că faceți-vă partea voastră și reciclați măcar plasticul și hârtia și faceți asta indiferent de câți bani primiți înapoi de la aparatele de reciclat – scopul nu e să vă îmbogățiți! De asemenea, închideți lumini când nu le folosiți și nu irosiți apa de la robinet.
  • Citiți despre educația cu blândețe (aveți în link 28 de titluri de cărți pe acest subiect) și creșteți-vă copiii în acest fel.  Faceți-vă un scop din a vă ajuta copiii să fie niște adulți mai civilizați decât adulții pe lângă care treceți voi zi de zi.
  • Plângeți-vă și faceți gălăgie când nu vă convine ceva, nu tăceți și nu înghițiți nimic! Indiferent de ce vârstă scrie în buletin, aveți dreptul la maximul de respect din partea oricui, proporțional cu respectul pe care-l acordați la rândul vostru.

Top Ten Quotes Of The Day

E important să învățăm să trăim o viață ca afară dacă vrem o țară ca acolo! 🙂

Sursă foto 1, 2, 3

11 thoughts on “E important să învățăm să trăim altfel dacă vrem o viață altfel!

  1. Natalia Dabija says:

    „mulți alegem să ne petrecem timpul liber muncind cât mai mult pe principiul că muncesc acum să-mi fie bine mai târziu.” Macar de am face asta. :)) Dar tind sa cred ca foarte putini romani pun bani de o parte pentru batranete. Mai avem de lucru la multe capitole. 🙂

    • Ioana says:

      Sa stii ca am citit recent un articol pe Wall Street care incuraja oamenii sa puna deoparte intr-un cont cate 50-100 de RON indiferent ce varsta au si sa nu se atinga de banii astia pana la pensie. Asta in ideea in care pensia generatiei noastre este foarte nesigura si nu stim ce/cat vom primi. Mi s-a parut o idee super buna la capitolul educatie financiara!

    • Ioana says:

      Multumesc, Ingrid. Sunt convinsa ca toti stim despre ce am scris eu mai sus, n-am inventat roata, doar ca multora nu le pica fisa. Sper sa ajute! :*

  2. Teo says:

    Wow, si ai 25 de ani? 🙂 excelenta lista ta din articol, concisa si la obiect, lucruri esentiale care conteaza. Esti foarte desteapta si informata, cu o atitudine constructiva, o mentalitate moderna si preocupari foarte actuale. Eu merg pe 33 de ani si n-au trecut degeaba, dar la 25 cu siguranta nu eram chiar la nivelul tau. Bravo tie! Esti un om si un roman frumos. Si apropo de a fi politicos, de a zambi, zau ca m-as multumi /nu m-as teroriza cu Romania fix asa cum este , daca atitudinea oamenilor ar fi alta. Daca am fi mai placuti unii cu altii viata in Romania ar fi cu totul alta, toate lipsurile de aici ar fi mai tolerabile, pentru ca in esenta, fericirea vine din relatii sanatoase si de calitate cu alti oameni. Ai mare dreptate, consider eu, ca trebuie sa treaca generatiile din care, din pacate, fac parte si parintii nostri (cel putin ai mei, care sunt batrani, dar care nu-s asa rai si n-au fost comunisti), inainte de a vedea o crestere a vitezei de schimbare catre mai bine. Pur si simplu trebuie sa se schimbe vechile mentalitati cu noi mentalitati, noi stiluri de gandire, de a trai, noi asteptari, noi valori, pentru a genera schimbare din interior, in comunitate, in structurile statului. Cine spune „nu se va intampla niciodata” o spune pentru ca diverse lucruri l-au facut sa-si piarda speranta, dar matematic si statistic vorbind, e imposibil. Toata lumea se schimba si Romania se schimba si ea, si individual in propriul ei context, si odata cu restul lumii. Problema, mereu, in situatiile de genul „binele va triumfa in cele din urma”, este ca, chit ca per total se merge catre mai bine, asta nu inseamna neaparat ca iti va fi tie mai bine prea curand datorita celor care guverneaza Romania, poate nici macar in timpul vietii tale. E un risc pe care fiecare trebuie sa si-l asume si sa-l puna in balanta cu riscurile vietii din alte tari. Eu mereu am cochetat cu ideea de a pleca din Romania, am avut mereu simptomele tipice: dar e atat de bine „acolo”, sistemul e perfect, oamenii sunt perfecti, aerul e mai bun, poti sa te bucuri de viata, ai respect, ai demnitate, in Romania ma simt inferior… Cu timpul m-am lamurit ca adevarul e undeva la mijloc si in general e o decizie de luat atent si in cunostinta de cauza, de la caz la caz. Eu sunt in SUA acum si cand vad ca exista si atatia tineri frumosi in Romania, ma incurajeaza si mai tare sa ma intorc. Am avut ocazia sa lucrez cu tot felul de natii de oameni, nu suntem fratilor inferiori, nu avem material genetic inferior sau mai stiu eu ce. Da, situatia din Romania si diferentele, in unele cazuri frapante, fata de alte tari civilizate (pentru ca si Romania e o tara civilizata, europeana, sa nu uitam asta si sa mai privim si spre capatul celalalt al clasamentului, nu doar catre top, pentru a avea o perspectiva mai putin subiectiva) ne fac sa ne simtim inferiori, dezamagiti, dati peste cap, dar daca reusim sa traim altfel si sa oferim si un exemplu, daca avem oportunitati si reusim sa profitam de ele si sa ne facem o viata decenta si corecta aici in Romania, poate ca ne va fi bine si vom fi in stare de fix aceleasi lucruri ca oricare altii sau chiar mai bune. Lucrez intr-o companie de IT, cu tot felul de oameni si natii. Cu toata modestia spun ca sunt semnificativ mai capabil per total (munca, skill, capacitate de adaptare, de invatare, de comunicare) decat majoritatea colegilor mei. Poate suna cam ciudat sa spui ceva de genul asta despre tine insuti, dar efectiv asta e realitatea, o concluzie la care nu am ajuns lightly. De ce m-as simti inferior? Cu siguranta nu din punctul asta de vedere, nu la capitolul capabilitate, nu la capitolul deschidere, nu la capitolul mentalitate. Dar da, tot simt ca sunt tras in jos in Romania de multe chestii si imi afecteaza calitatea vietii. Pe de alta parte, si in SUA sunt lucruri care imi afecteaza calitatea vietii si exista tot felul de riscuri pe care trebuie sa ti le asumi de-a lungul vietii, destul de importante, similare ca nivel de impact cu problemele din sistemele de sanatate si de invatamant din Romania. E un trade-off, nicio varianta nu e ideala, dar in functie de fiecare, o varianta se poate dovedi mai buna ca alta. Nu stii pana nu incerci.

    • Ioana says:

      Teo, cred ca mi-ai lasat unul dintre comentariile mele preferate dintre tot ce-am primit vreodata pe blog! Hai s-o iau pe rand, ca vreau sa-ti raspund la tot 😀 In primul rand, iti multumesc pentru aprecieri – sa stii ca realizez nivelul meu diferit de gandire, dar iti spun sincer ca asta se datoreaza 99% experientei mele din strainatate. Nu garantez ca daca n-as fi trait 6 ani acolo (nici nu-s asa multi!) as fi vazut lucrurile asa cum le vad acum. Am invatat suuper multe lucruri de la oamenii de acolo.

      Apoi, ma bucur ca esti si tu de acord ca e nevoie sa treaca o generatie pana sa ne schimbam. Eu cred foarte tare asta. Noi inca facem multe chestii pentru ca asa stim de la parintii nostri si pana nu vedem la altii (la strainii din vest, sa zicem) ca se poate face un lucru si altfel, noi nu stim. Ma rog, asta-i normal intr-un fel, cred.

      „Poate suna cam ciudat sa spui ceva de genul asta despre tine insuti” – nu suna deloc ciudat, sa stii! Eu am invatat pe la niste traininguri la care-am fost ca nimeni in lumea asta n-o sa vina vreodata sa te laude (eventual parintii, dar cam atat), iar daca nu o faci tu si nu te „vinzi” tu ca sa te cunoasca oamenii asa cum trebuie, n-o s-o faca nimeni 🙂

      Este evident ca adevarul e undeva la mijloc. Oamenii carora le merge greu in Romania o sa priveasca strainatatea ca pe o salvare, dar eu pot sa-ti spun de cel putin 1 caz pe care-l stiu in care o viata grea in Romania a continuat cu o viata grea si in strainatate. Viata e de multe ori asa cum ti-o faci tu, nu? Cred ca lucrurile care fac diferenta sunt cele care tin de stat – sanatate, educatie, legi. In rest, mentalitatea pe care o ai tu acasa o s-o ai si in strainatate. Nu stiu, asta ma gandesc eu…

Lasă un răspuns

Adresa ta de email nu va fi publicată. Câmpurile obligatorii sunt marcate cu *